Da,am fost fericit candva.Partea proasta e ca atunci nu stiam ca sunt.N-am stiut sa apreciez ceea ce aveam.Constientizarea tarzie a fericirii imi pare a fi unul dintre cele mai triste lucruri din viata asta.Sa realizez prea tarziu ca eram totul pentru cineva,ca la un moment dat ma ridicam din pat cu chef de viata,ca aveam 'pentru cine' si 'pentru ce',ma stinge incet,dar sigur.
Cerul meu era senin intr-o vreme.Azi e innegrit de nori.Am ajuns sa urasc diminetile... Mai suna-vei,dulce corn,si pentru mine vreodata?
